Alexandru Marcu este, la bază, profesor de educație fizică, antrenor de fitness și preparator fizic cu peste 15 ani de experiență. A absolvit UNEFS și a lucrat cu echipele de baschet Steaua, Dinamo și Știința București. În urmă cu zece ani, el a participat la un curs de evaluare corporală și nutriție, organizat de canadianul Charles Poliquin, unul dintre cei mai importanți preparatori fizici de la vremea respectivă, și așa a realizat cât de mult contează și nutriția pentru performanța sportivă. ”Acel curs mi-a deschis apetitul pentru a studia mai mult. Poliquin a avut 12 campioni olimpici cu care a lucrat și i-a adus la cel mai înalt nivel. Cu toate că, la ora actuală, mulți cred că nutriția e o componentă mai mică a pregătirii fizice, ea este un cu totul alt domeniu, e o știință diferită,” explică Alexandru Marcu, nutriționist în cadrul programului GO Scholarship, un sistem-suport pentru sportivii tineri (13 – 18 ani) cu rezultate deosebite în disciplinele lor, care se pregătesc să facă pasul spre marea performanță. GO Scholarship, proiect creat de fostul baschetbalist Virgil Stănescu și fosta handbalistă Ana Luca, și-a făcut debutul în 2021 și, până în acest moment, a adunat sub aripa sa peste 40 de sportivi din București și din împrejurimi, din 12 discipline sportive, pe care-i susține să fie performeri și oameni mai buni.
În cadrul GO Scholarship, Alexandru vrea, în primul rând, să îi educe pe tinerii sportivi: să îi învețe ce înseamnă alimentația sportivă, cum arată categoriile de alimente din care ar trebui să mănânce zilnic și de ce au alte nevoi din punct de vedere nutrițional față de tinerii de vârsta lor care nu fac sport. ”Pentru început, folosesc cu ei jurnalul alimentar ca să îi fac să conștientizeze tot ce mănâncă și să înțeleagă cantitățile pe care le consumă. De exemplu, la vârsta lor, junk food-ul ocupă un loc important și vreau să înțeleagă de ce sunt în detrimentul lor produsele din această categorie: sunt compuse din foarte multe grăsimi saturate și carbohidrați cu absorbție rapidă, au foarte puțină proteină, ceea ce lor le trebuie cel mai mult, și au foarte multe calorii goale. Mai degrabă îi învăț să-și facă hamburgeri, pizza sau lasagna acasă, pentru că e mai sănătoasă și ei au controlul ingredientelor pe care le folosesc,” explică Alexandru.
El spune că un sportiv ar trebui să consume la fiecare masă o sursă de proteină animală – carne, ouă, lactate, o sursă de carbohidrați denși – paste, orez, cartofi, și multe frunze verzi, legume și fructe crude. ”9 din 10 sportivi români nu mănâncă micul dejun pentru că se grăbesc să ajungă undeva. Când am făcut primele măsurători bazale ale sportivilor, la începutul proiectului GO Scholarship, am constatat că toți au deficiență de masă musculară. Această deficiență, corelată cu o alimentație defectuoasă, reprezintă două dintre motivele pentru care sportivii români sunt dominați fizic, în majoritatea sporturilor, de către alte țări. Din experiența pe care o am și cu lucrul cu sportivii străini, aceștia au o compoziție corporală mai bună, grăsime mai puțină, masă musculară mai mare și toate astea se reflectă în activitatea lor sportivă.”
Așadar, cum influențează alimentația performanțele unui sportiv? Alexandru lămurește: ”Antrenamentul, din punct de vedere fiziologic, este catabolic, adică reprezintă un proces de degradare în diverse forme, musculară, energetică. Singura formă prin care poți intra în anabolism, opusul catabolismului, este prin alimentație. Nu există altă formă. Nu poți să reconstruiești ceea ce ai pierdut cu somn, apă sau aer. Ai nevoie să mănânci. Și, cu cât mănânci mai corect, cu atât reușești să te refaci mai rapid. De aceea, nu ai cum să te antrenezi tare și să mănânci la întâmplare.”
Ce-și dorește Alexandru de la tinerii sportivi din programul GO Scholarship? Să învețe să-și înțeleagă propriul organism, să-și dea seama când n-au energie și de ce se întâmplă asta, să-și dea seama când se simt bine și de ce se întâmplă asta, să își conștientizeze aceste stări și să le poată asocia cu alimentația. ”După un an de lucru cu mine, vreau ca sportivii să fie capabili să își ceară drepturile când pleacă în deplasări sau în diverse turnee, să ceară o alimentație sănătoasă și utilă pentru ei, să nu mai mănânce tot ce li se pune în farfurie. Sportivilor cu care lucrez le spun tot timpul să vorbească cu antrenorii lor înainte de orice plecare și să le spună de ce au nevoie din punct de vedere alimentar, mai multă mâncare sau mâncare mai sănătoasă. Să fie, în general, autonomi și un model bun pentru cei din jurul lor. Adică, în loc să fie ei convinși de colegii lor să mănânce o șaorma, să-i convingă ei pe colegi să mănânce o salată și un piept de pui.”
Urmărește GO Scholarship și în social media, pe Instagram și Facebook.
